Piata romaneasca abunda de modele de usi de interior fabricate dupa tehnologii de ultima generatie, intr-o varietate de modele, nuante si culori ce iti creeaza usor impresia de infinit, dar putini dintre noi stiu care sunt avantajele unui furnir natural versus furnir ecologic.
Furnirul natural are o vechime considerabila in productia de mobilier sau usi si ferestre, fiind elementul cheie, partea care finiseaza si da valoare piesei respective, fiind materia prima indispensabila oricarei companii de mobila si tamplarie.
Procedeele tehnologice de aplicare a furnirului s-au imbunatatit enorm in ultima vreme, normele europene avand indicatii stricte si precise pentru folosirea substantelor cu un potential redus asupra sanatatii cumparatorului final, dar si a muncitorilor care sunt implicatia direct in productia furnirului natural.
Furnirele estetice reprezinta furnire valoroase din punct de vedere estetic, avand grosimi cuprinse intre 0,55 si 1,2 mm, in functie de specia lemnoasa utilizata. Grosimea furnirelor estetice este data de densitatea, structura si penetrabilitatea specilor lemnoase, dupa cum urmeaza:
- speciile cu densitate mare si penetrabilitate redusa (nuc, par) vor avea o grosime a furnirului de 0,55 mm;
- speciile cu densitate medie si porozitate redusa (anin, fag, paltin, cires) vor avea o grosime a furnirului d 757i86h e 0,6-0,7 mm;
- speciile cu densitate redusasi penetrabilitate mare (plop, tei) vor avea o grosime a furnirului d 757i86h e 0,7 mm;
- speciile cu vase mari si penetrabilitate ridicata (stejari, ulmi, frasin) vor avea o grosime a furnirului de 0,7-0,8 mm;
- speciile de rasinoase vor avea o grosime de 1,0 mm;
- speciile cu defecte cu valoare estetica ridicata sau din radacina vor avea grosimea de 0,6 mm daca este nuc si de 1 mm daca este plop;
- furnirele radiale vor avea o grosime mai mare ca cele taiate tangential, datorita structurii densificate a acestora.
Speciile lemnoase des utilizate la fabricarea furnirelor estetice sunt urmatoarele:
- indigene: anin, cires, fag, molid, frasin, mesteacan, nuc, paltin, par, plop, stejar tei, etc;
- exotice: mahon, ovengol etc.
Speciile exotice folosite la fabricarea furnirelor estetice se clasifica in trei grupe, respectiv:
- grupa speciilor exotice rosii, care are doua subgrupe: subgrupa tip mahon (cu mahonul, sapelli, sipo, cosipo etc) si subgrupa de tip par (macore, muculungu etc);
- grupa speciilor inlocuitoare de par: dibetu, mansonia, mutenie etc;
- grupa exoticelor diverse: avodire, limba, framire, zingana
In ce priveste furnirul ecologic, trebuie specificat faptul ca acesta nu reprezinta decat o folie autocolanta care se aplica pe suprafata usilor. De regula usile furniruite ecologic sunt usile cele mai ieftine, dar si cele mai slabe din punct de vedere calitativ. In plus, un inconvenient major il constituie imposibilitatea reparatiilor sau retusari in cazul in care aceasta se zgarie.
Facand o comparatie intre o usa cu furnir natural versus usa cu furnir ecologic, fara nici un dubiu furnirul natural are suficiente atuuri pentru a fi ales, de la linistea si caldura naturale pe care le emana pana la izolatia fonica si termica excelente.